România în pragul falimentului
Anul trecut, pe vremea când România ştia despre criză economică doar din zvonuri, preşedintele Traian Basescu ne încuraja să nu ne facem griji pentru că România nu are probleme de acest gen şi acuza presa că face furtună într-un pahar cu apă. Acum când criza a pus în cui bugetul statului se recurge la măsuri de forţă: tăierea grosolană din salariile bugetarilor şi pensiile celor ce au contribuit o viaţă întreagă la asigurările sociale.
Sunt afectaţi tot acei români ce au cele mai mici venituri. Situaţia în care s-a ajuns în prezent este o consecinţă clară a lipsei de viziune şi strategie economică a ultimilor ani. Este o consecinţă a sugrumării an de an a bugetelor, prin “afaceri” bine meşteşugite; vânzări subevaluate, achiziţii supraevaluate şi tot felul de “combinaţii” economice, ascunse în spatele protecţiei politice. Investiţiile străine de anvergură nu au fost încurajate, aşa cum se procedează în toate ţările din jurul nostru prin avantaje economice. Mulţi dintre investitori nu stiau unde şi cât să dea spagă, tocmai de aceea au renunţat la a mai investi în ţara noastră.
În ţară a început să circule un zvon ce ne aminteşte de perioada ultimilor ani de comunism când se simţea în aer tensiunea iminentului sfârşit al regimului totalitar. Astăzi, la 20 de ani de la însângerata revoluţie a libertăţii se fac tot mai dese analogiile cu regimul comunist si conducerea “totalitară” a preşedintelui Traian Băsescu. Din ce în ce mai mulţi oameni vorbesc de “o nouă revoluţie”, de “proteste de stradă la fel ca în Grecia”. Ceea ce ne diferentiază, pe noi romanii de greci este că avem o rezistentă mai mare la umilire, ne lasăm călcaţi mai mult în picioare.
E trist că o să vedem din ce în ce mai mulţi bătrâni cerşind, din ce în ce mai mulţi români ce pleacă umiliţi şi cu capul plecat din ţară lor pentru a munci în străinătate, din ce în ce mai multi copii ce nu vor putea să meargă la şcoală din lipsa banilor. E trist să mă gândesc la faptul că multe dintre proiectele de infrastructura in derulare isi vor gasi sfarsitul prematur.
Care este soluţia? Cu siguranţă toţi cei ce au puterea în semnătură ar trebui să nu uite că deciziile lor însumate afectează întreaga economie, iar încrengătura de interese şi influenţe se răsfrânge asupra tuturor românilor. Ar trebui toţi cei ce au puterea politică să gândească şi la nivel macroeconomic şi să inveţe sensurile cuvintelor: empatie, solidaritate şi naţionalism.





Comunicat de presă privind întâlnirea dintre conducerea PNL și reprezentanții mediului de afaceri din România
12/5/2010
Comunicat de presă privind întâlnirea dintre conducerea PNL și reprezentanții mediului de afaceri din România
Conducerea Partidului Național Liberal s-a consultat astăzi, 12 mai a.c., cu reprezentanții mediului de afaceri din România pentru identificarea soluțiilor de ieșire din criza economică. Întâlnirea a avut loc la solicitarea Partidului Național Liberal, ca partid de centru-dreapta, reprezentantul întreprinzătorilor din mediul privat.
Partidul Naţional Liberal a prezentat participanților la întâlnire măsurile liberale pentru ieșirea din criză și relansarea economiei românești și a convenit împreună cu aceștia următorul set de măsuri:
I.Măsuri pentru stoparea risipei bugetare prin ajustarea cheltuielilor publice în sensul reducerii și restructurării acestora cu impact de cca. 3,5% în PIB.
Restrângerea drastică a sumelor alocate aparatului guvernamental prin scăderea numărului de ministere la cca. 10;
Reducerea numărului de agenţii guvernamentale la 30;
Restructurarea instituțiilor publice din subordinea ministerelor, identificarea celor a căror activitati se suprapun;
Amendarea prevederilor legislației privind achizițiile publice în sensul impunerii unor reguli mai puțin permisive pentru autoritățile contractante de a majora valoarea contractelor cu sume de până 50% din valoarea contractului inițial în termene relativ scurte de la data semnării acestora;
• Diminuarea procentului cu care se poate majora valoarea contractelor de la 50%, în prezent, la 25 % și stabilirea unui termen de cel puțin un an de la încheierea contractului după care se poate face majorarea valorii contractelor.
Construirea bugetului și alocarea resurselor pentru serviciile publice descentralizate realizate pe baza standardelor minime de calitate și a stndardelor minime de cost, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 961/2009. (măsură prevăzută în Acordul cu FMI);
Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu:
o Achiziţiile de imobile;
o Elaborarea studiilor de prefezabilitate;
o Studiile de fezabilitate;
o Alte studii aferente obiectivelor de investiţii;
o Deplasări, detașări, transferări.
Externalizarea unor servicii executate de diverse instituții și agentii ale statului pentru care se plătesc taxe si tarife parafiscale;
Prioritizarea în legea bugetară a investiţiilor în infrastructură (transport, utilităţi), sectorul energetic, agricultură, sănătate, învăţământ, telecomunicaţii.
o Interzicerea cuprinderii în finanțare din surse interne a obiectivelor de investiții noi dacă sunt eligibile a fi finanțate din fonduri externe nerambursabile;
o Identificarea tuturor programelor și proiectelor a căror finanțare se poate realiza din fonduri externe nerambursabile (infrastructura de transport, retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare, programe multianuale de mediu și gospodărire a apelor, obiective de investiții în turism, acțiuni din domeniul învățământului, ș.a.) și renunțarea la finanțarea acestora din bugetul de stat prin transformarea lor în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Asigurarea sumelor de la bugetul de stat nu motivează ordonatorii de credite pentru promovarea de proiecte cu finanțare din fonduri UE;
o Menţinerea unor preţuri ferme de execuţie în cadrul lucrărilor atribuite, ce pot fi indexate cu maximum valoarea inflaţiei aferentă perioadei respective;
o Finanţarea cu prioritate a lucrărilor de construcţie şi reabilitare/modernizare pentru şosele ocolitoare, municipii reşedinţă de judeţ.
II. Măsuri ce vizează deblocarea creditării și finanțării mediului de afaceri
Scăderea costului creditului şi asigurarea liniilor de finanțare de către băncile care operează în România;
Adoptarea unui mecanism pentru achitarea obligațiilor statului în termen de maxim 30 zile de la data scadenței, de către toate instituțiile din administrația centrală și locală către furnizori, prestatorii de servicii, constructori, la care se va adăuga:
• un mecanism de compensare în cadrul aceluiași buget;
• emiterea unui „certificat de garanție” de către instituțiile debitoare, instrument ce va putea fi folosit de către beneficiari pentru asigurarea finanțării de către instituțiile bancare.
Accelerarea absorbției fondurilor europene, ca principală sursă de finanţare în perioadă de criză;
• Acordarea unei prefinanțări de minim 30% de către CEC Bank și EximBank pentru demararea proiectelor.
III. Măsurile de relaxare fiscală pentru încurajarea investițiilor, stimularea mediului de afaceri, reducerea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor cu un impact de cca. 2,5-3% în PIB.
Menținerea actualului sistem de impozitare, respectiv a cotei unice de 16%;
Anularea impozitului minim;
Reducerea cotei de TVA la 5% pentru toate construcțiile și tranzacțiile cu locuințe noi;
Bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii ce îşi plătesc taxele la termen;
Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale de la 0,1% pe zi, la 0,03%, corelat cu nivelul anual al dobânzii de referinţă a BNR;
Reaşezarea redevenţelor si taxelor de concesiune, cresterea gradului de colectare de la 0,8% in PIB in prezent la cca. 3-5% in PIB;
Angajatorii care păstrează, dar şi creează locuri de muncă şi angajează şomeri aflaţi de peste trei luni de zile fără un loc de muncă beneficiază de reducerea cu 100% a cotelor de contribuţii sociale până la 31.12. 2011.
Reducerea impozitului pe dividende la 5% pentru dividendele plătite pana la 31 decembrie 2010.
Ca partid de centru-dreapta, Partidul Național Liberal va continua dialogul periodic cu patronatele și reprezentanții IMM-urilor.